lunile anului in franceza
1.janvier-ianuarie
2.février-februarie
3.mars-martie
4.avril-aprilie
5.mai-mai
6.juin-iunie
7.juillet-iulie
8.août-august
9.septembre-septembrie
10.octobre-octombrie
11.novembre-noiembrie
12.décembre-decembrie
--------------------------------------------
Lunile anului
Lundi
Luni
Janvier
Ianuarie
Mardi
Marti Février
Februarie
Mercredi
Miercuri Mars
Martie
Jeudi
Joi Avril
Aprilie
Vendredi
Vineri Mai
Mai
Samedi
Sambata Juin
Iunie
Dimanche
Duminica Juillet
Iulie
Cateva denumiri: Août
August
Mois
Luna Septembre
Septembrie
Année
An Octobre
Octombrie
Aujourd'hui
Astazi Novembre
Noiembrie
Hier
Ieri Décembre
Decembrie
Demain
Maine
Timpul (Data, ora, anotimpurile) în limba franceză
Zilele săptămânii
luni lundi
marţi mardi
miercuri mercredi
joi jeudi
vineri vendredi
sâmbătă samedi
duminică dimanche
ziua le jour
săptămâna la semaine
astăzi aujourdhui
ieri hier
mâine demain
Lunile anului
ianuarie janvier
februarie février
martie mars
aprilie avril
mai mai
iunie juin
iulie juillet
august août
septembrie septembre
octombrie octobre
noiembrie novembre
decembrie décembre
luna le mois
anul lan / lannée
Anotimpurile
primăvara le printemps
vara lété
toamna lautomne
iarna lhiver
Ora
Cât este ceasul? Quelle heure est-il?
Este ... Il est...
ora unu une heure
ora două deux heures
miezul zilei midi
miezul nopţii minuit
două şi un sfert deux heures et quart
cinci fix cinque heures précises
patru şi jumătate quatre heures et demie
opt fără un sfert huit heures moins le quart
şase şi douăzeci six heures vingt
zece fără zece dix heures moins dix
dimineaţa du matin
la prânz de laprès-midi
seara du soir
Mâncarea - expresii în limba franceză
La nourriture - Mâncarea
le petit déjeuner micul dejun
le déjeuner prânzul
le dîner cina
le sel et le poivre sarea şi piperul
le sucre zahărul
l'eau apa
le verre paharul
le bol bolul / vasul
la tranche felia
la fourchette furculiţa
la cuillère lingura
le couteau cuţitul
l'assiette farfuria
la serviette şerveţelul
le fromage brânza
le poulet puiul
l'œuf oul
le gâteau tortul
le lait laptele
le café cafeaua
le beurre untul
le jambon şunca
le poisson peştele
le thé ceaiul
la salade salata
la confiture gemul
la viande carnea
les frites cartofii prăjiţi
la bière berea
le vin vinul
le potage supa
la tarte prăjitura
la glace îngheţata
le jus sucul
le bonbon bonboanele
le chocolat ciocolata
le fruit fructul
Culoarea Franceză Română
noire negru
blanc(he) alb
gris(e) gri
bleu(e) albastru
jaune galben
rouge roşu
pourpre / violet(te) purpuriu / violet
vert verde
orange portocaliu
brun(ne) / marron maroniu
rose roz
argenté(e) argintiu
doré(e) auriu
Numerele în limba franceză
Numărul Franceză Română
0 Zéro Zero
1 Un Unu
2 Deux Doi
3 Trois Trei
4 Quatre Patru
5 Cinq Cinci
6 Six Şase
7 Sept Şapte
8 Huit Opt
9 Neuf Nouă
10 Dix Zece
11 Onze Unsprezece
12 Douze Doisprezece
13 Treize Treisprezece
14 Quatorze Paisprezece
15 Quinze Cincisprezece
16 Seize Şaisprezece
17 Dix-sept Şaptesprezece
18 Dix-huit Optsprezece
19 Dix-neuf Nouăsprezece
20 Vingt Douăzeci
21 Vingt et un Douăzeci şi unu
22 Vingt-deux Douăzeci şi doi
23 Vingt-trois Douăzeci şi trei
30 Trente Treizeci
31 Trente et un Treizeci şi unu
32 Trente-deux Treizeci şi doi
40 Quarante Patruzeci
50 Cinquante Cincizeci
60 Soixante Şaizeci
70 soixante-dix Şaptezeci
71 soixante et onze Şaptezeci şi unu
72 soixante-douze Şaptezeci şi doi
80 Quatre-vingts Optzeci
81 Quatre-vingt-un Optzeci şi unu
82 Quatre-vingt-deux Optzeci şi doi
90 Quatre-vingt-dix Nouă zeci
91 Quatre-vingt-onze Nouă zeci şi unu
92 Quatre-vingt-douze Nouă zeci şi doi
99 Quatre-vingt-dix-neuf Nouă zeci şi nouă
100 Cent O sută
101 Cent un O sută unu
200 Deux cents Două sute
201 Deux cent un Două sute unu
1.000 Mille O mie
2.000 Deux mille Două mii
1.000.000 Un million Un milion
Numeralele Ordinale
Franceză Română
Primul premier, première
Al doilea deuxième
Al trilea troisième
Al patrulea quatrième
Al cincilea cinquième
Al şaselea sixième
Al şaptelea septième
Al optulea huitième
Al nouălea neuvième
Al zecelea dixième
Al unsprezecelea onzième
Al doisprezecelea douzième
Al douăzecilea vingtième
Al douăzeci şi unulea vingt et unième
Al treizecilea trentième
Timpul (Data, ora, anotimpurile) în limba franceză
Zilele săptămânii
luni lundi
marţi mardi
miercuri mercredi
joi jeudi
vineri vendredi
sâmbătă samedi
duminică dimanche
ziua le jour
săptămâna la semaine
astăzi aujourdhui
ieri hier
mâine demain
Lunile anului
ianuarie janvier
februarie février
martie mars
aprilie avril
mai mai
iunie juin
iulie juillet
august août
septembrie septembre
octombrie octobre
noiembrie novembre
decembrie décembre
luna le mois
anul lan / lannée
Anotimpurile
primăvara le printemps
vara lété
toamna lautomne
iarna lhiver
Ora
Cât este ceasul? Quelle heure est-il?
Este ... Il est...
ora unu une heure
ora două deux heures
miezul zilei midi
miezul nopţii minuit
două şi un sfert deux heures et quart
cinci fix cinque heures précises
patru şi jumătate quatre heures et demie
opt fără un sfert huit heures moins le quart
şase şi douăzeci six heures vingt
zece fără zece dix heures moins dix
dimineaţa du matin
la prânz de laprès-midi
seara du soir
Vremea în limba franceză
Vremea
Quel temps fait-il aujourd'hui? Cum este vremea astăzi?
Le soleil brille. Soarele străluceşte.
Il fait beau. E frumos.
Il fait mauvais. Vremea este urâtă.
Il fait chaud. Este cald.
Il fait froid. Este frig.
Il y a du vent. Bate vântul.
Il pleut. Plouă.
Il neige. Ninge.
Il fait soleil. Bate soarele.
Il fait couvert. Este noros.
Il tonne. Tună.
Il y a des eclairs. Fulgeră.
le soleil soarele
le ciel cerul
la brume bruma
le brouillard ceaţa
le ciel cerul
la pluie ploaia
Saluturile în limba franceză
Saluturi formale
Bonjour. Bună ziua.
Bonsoir. Bună seara.
Monsieur Domnul
Madame Doamna
Mademoiselle Domnişoara
Comment vous appelez-vous? Cum vă numiţi?
Je m’appelle ... Mă numesc ...
Je suis heureux(se) de faire votre connaissance. Încântat(ă) de cunoştinţă.
Je vous présente ... Vi-l prezint (V-o prezint) pe ...
Comment allez-vous? Ce mai faceţi?
Très bien. Foarte bine.
Pas mal. Nu rău.
Comme ci comme ça. Aşa şi-aşa
Au revoir. La revedere.
Bonne nuit. Noapte bună.
Saluturi informale
Salut Salut / La revedere
Tu t’appelles comment? Cum te cheamă?
Enchanté(e). Încântat(ă).
Je te présente ... Ţi-l(o) prezint pe ...
Ça va? Eşti bine? (Merge bine?)
Quoi de neuf? Ce mai e nou?
À bientôt. Pe curând.
À tout à l’heure. Pe mai târziu.
À demain. Pe mâine.
Urări de sărbători
Bon anniversaire! La mulţi ani! (de ziua de naştere)
Bonne Annee! La mulţi ani! (An nou fericit!)
Joyeau Noel! Crăciun fericit!
Bonne Pacques! Paşte fericit!
A votre sante! În cinstea voastră! (Noroc!)
Bon voyage! Drum bun!
Franceza pentru afaceri - expresii
Cuvinte şi expresii introductive în limba franceză pentru afaceri
compte cont
achat cumpărare
acheter a cumpăra
actif bunuri
affaire afacere
annonce reclamă
argent bani
arrangement înţelegere
avocat avocat
associé asociat
billet bancnotă
bureau birou
chèque cec
client commettant
commerce extérieur comerţ extern
comptable contabil
consommateur consumator
contrat contract
crédit credit
débit debit
demande cerere
détaillant vânzător cu amănuntul
droit drept
économie economie
employé angajat
expédition trimitere
exporter a exporta
facture factură
faillite faliment
frais cheltuieli
gain profit
gérant manager
homme d'affaires om de afaceri
importer a importa
loi lege
marque marcă
marchandise marfă
offre ofertă
passif datorii
perte pierdere
prix preţ
produit produs
propriétaire proprietar
remise reducere
salaire salariu
société companie
usine fabrică
vacance concediu
vendre a vinde
vente vânzare
syndicat uniune / sindicat
travail muncă
Părţile corpului în limba franceză
Părţile corpului
le corps corpul
la peau pielea
la poitrine pieptul
le dos spatele
le coeur inima
le foie ficatul
le poumon plămânul
l’estomac stomacul
la tête capul
l’oeil / les yeux ochiul / ochii
l’oreille urechea
la lévre buza
la bouche gura
la langue limba
la dent dintele
le nez nasul
le cou gâtul
la gorge esofagul
l’épaule umărul
le bras braţul
la main mâna
le doigt degetul de la mână
le coude cotul
le poignet încheietura (mâinii)
le pied piciorul
la jambe gamba piciorului
la cheville glezna
le genou genunchiul
l’orteil degetul de la picior
La farmacie - expresii în limba franceză
Medicamente, etc
un antiacide antiacid
un antiseptique antiseptic
des aspirines aspirină
un bain de bouche apă de gură
des couches scutece
de la crème hydratante cremă hidrantantă
du dentifrice pastă de dinţi
un laxatif laxativ
des pansements pansamente
une savonette săpun
des serviettes hygiéniques şerveţele igienice
Îmbrăcămintea în limba franceză
Articolele de îmbrăcăminte
les chaussures pantofii
la paire de chaussures perechea de pantofi
les sandales sandalele
les pantoufles papucii
les chaussettes / les bas şosetele
le jean blugii
le pantalon pantalonii
la robe rochia
la jupe fusta
le tee-shirt tricoul
le pullover puloverul
le blouson jacheta
la veste vesta
la chemise cămaşa
la cravate cravata
la casquette pălăria
le manteau haina
le complet / le costume costumul
Proverbe în limba franceză
Proverbe, zicale, maxime, aforisme
Advienne que pourra Fie ce-o fi
Charité bien ordonnée commence par soi-même Bunătatea începe acasă
Qui sème le vent récolte la tempête Cine seamănă vânt culege furtună
Tout est bien qui finit bien. Totul e bine când se termină cu bine
Rome ne sest pas faite en un jour Roma n-a fost contruită într-o zi
Pas de nouvelle, bonne nouvelle Nici o veste este o veste bună
Qui se couche avec les chiens se lève avec des puces Cine doarme cu câinii se trezeşte cu purici
Largent ne fait pas le bonheur Banii nu pot cumpăra fericirea
Une hirondelle ne fait pas le printemps Cu o floare nu se face primăvară
À cheval donné, on ne regarde pas les dents. Calul de căpătat nu se caută de dinţi
Aussitôt dit, aussitôt fait Zis şi făcut
Personne nest parfait Nimeni nu e perfect
Ce qui est fait nest plus à faire Ce-a fost a fost
Cest la fin des haricots! Asta a fost ultima picătură!
La nuit porte conseil Noaptea este un sfetnic bun
Prendre le taureau par les cornes A apuca taurul de coarne
Diviser pour régner Desparte şi cucereşte
Bonne renommée vaut mieux que ceinture dorée Un nume bun face mai mult decât aurul
Dépasser les bornes A depăşi limita
De source sûre Din surse sigure
Lamour est aveugle Dragostea e oarbă
Lerreur est humaine A greşi e omeneşte
On est tous dans le même bain Suntem în aceeaşi oală
Parte de vorbire Singular Plural
Masculin Feminin
articol definit le (l’) la (l’) les
articol nedefinit un [un, unul] une [o, una] des [câteva, câţiva]
adjectiv demonstrativ ce (cet) [acesta] cette [aceasta] ces [aceştia, acestea]
Genul substantivelor poate fi depistat deseori şi în funcţie de terminaţie:
Substantivele care se termină în -age şi -ment sunt de obicei masculine,
iar substantivele care se termină în -té, and -ette, -ure, -sion, -tion, -ence, -ance sunt de regulă feminine.
Substantivele pot avea număr singular sau plural:
un garçon (un băiat) - des garçons (băieţi)
une fille (o fată) - des filles (fete)
În general numărul plural se formează prin adăugarea sufixului -s la forma de bază a singularului.
Există desigur excepţii de la regulă, printre care:
cheapeau (pălărie) - chapeaux (pălării)
jeu (joc) - jeux (jocuri)
Substantive comune:
une fille = o fată
un garçon = un băiat
Substantive proprii:
France = Franţa
Emmanuel
verbe -er verbe -re verbe -ir
parler (a vorbi)
manger (a mânca)
aimer (a iubi)
travailler ( a munci)
jouer (a [se] juca)
lire (a citi)
vendre (a vinde)
répondre (a răspunde)
perdre (a pierde)
attendre (a aştepta)
partir (a pleca)
finir (a termina)
réussir (a reuşi)
choisir (a alege)
remplir (a umple)
În funcţie de terminaţie, verbele se conjugă la timpul prezent prin adăugarea următoarelor terminaţii la rădăcina lor:
-er -re -ir
Singular Plural Singular Plural Singular Plural
Persoana I -e -ons -s -ons -is -issons
Persoana a II-a -es -ez -s -ez -is -issez
Persoana a III-a -e -ent - -ent -it -issent
Conjugarea verbului "parler"
Indicatif présent
je parle
tu parles
il/elle parle
nous parlons
vous parlez
ils/elles parlent
Indicatif imparfait
je parlais
tu parlais
il/elle parlait
nous parlions
vous parliez
ils/elles parlaient
Indicatif passé simple
je parlai
tu parlas
il/elle parla
nous parlâmes
vous parlâtes
ils/elles parlèrent
Indicatif futur simple
je parlerai
tu parleras
il/elle parlera
nous parlerons
vous parlerez
ils/elles parleront
Indicatif passé composé
j'ai parlé
tu as parlé
il/elle a parlé
nous avons parlé
vous avez parlé
ils/elles ont parlé
Indicatif plus-que-parfait
j'avais parlé
tu avais parlé
il/elle avait parlé
nous avions parlé
vous aviez parlé
ils/elles avaient parlé
Indicatif passé antérieur
j'eus parlé
tu eus parlé
il/elle eut parlé
nous eûmes parlé
vous eûtes parlé
ils/elles eurent parlé
Indicatif futur antérieur
j'aurai parlé
tu auras parlé
il/elle aura parlé
nous aurons parlé
vous aurez parlé
ils/elles auront parlé
Subjonctif présent
je parle
tu parles
il/elle parle
nous parlions
vous parliez
ils/elles parlent
Subjonctif imparfait
je parlasse
tu parlasses
il/elle parlât
nous parlassions
vous parlassiez
ils/elles parlassent
Subjonctif passé
j'aie parlé
tu aies parlé
il ait parlé
nous ayons parlé
vous ayez parlé
ils/elles aient parlé
Subjonctif plus-que-parfait
j'eusse parlé
tu eusses parlé
il/elle eût parlé
nous eussions parlé
vous eussiez parlé
ils/elles eussent parlé
Conditionnel présent
je parlerais
tu parlerais
il/elle parlerait
nous parlerions
vous parleriez
ils/elles parleraient
Conditionnel passé 1re forme
j'aurais parlé
tu aurais parlé
il/elle aurait parlé
nous aurions parlé
vous auriez parlé
ils/elles auraient parlé
Conditionnel passé 2e forme
j'eusse parlé
tu eusses parlé
il/elle eût parlé
nous eussions parlé
vous eussiez parlé
ils/elles eussent parlé
Infinitif
parler
Impératif
parle
parlons
parlez
Participe présent
parlant
Participe passé
parlé
Verbele auxiliare sau verbele ajutătoare sunt verbe care se combină cu verbul principal pentru a forma o frază verbală. Există două tipuri de verbe auxiliare: comune şi modale. Cele două verbe auxiliare comune sunt: être (a fi) şi avoir (a avea).
Jaques parle avec Maria. (Jaques vorbeşte cu Maria)
Jaques a parlé avec Maria. (Jaques a vorbit cu Maria)
În prima propoziţie verbul parler este la prezentul simplu. În a doua propoziţie verbul este la timpul trecut compus, unde verbul auxiliar avoir se combină cu verbul principal: a parlé
Verbele reflexive se conjugă la fel ca verbele normale, doar că înaintea verbului se adaugă un pronume. Pronumele respective sunt:
me (mă)
nous (ne)
te (te)
vous (vă)
se (se)
se (se)
Următoarele verbe sunt reflexive:
se laver (a se spăla)
se dépêcher (a se grăbi)
se reposer (a se odihni)
În general adjectivele feminine se formează adăugând -e la forma de masculin, iar pluralul se formează adăugând un -s:
formele adjectivului grand (mare)
Singular Plural
Masculin grand grands
Feminin grande grandes
Gradele de comparaţie la adjective pot indica ideea de mai mult:
plus [..] que
Jaques est plus calm que François. (Jaques este mai calm decât François)
mai puţin:
moins [..] que
Jaques est moins calm que François. (Jaques este mai puţin calm decât François)
sau la fel:
aussi [..] que
Jaques est aussi calm que François. (Jaques este la fel de calm ca şi François)
Adjectivele neregulate sunt adjective care nu se supun regulilor obişnuite exemplificate anterior.
Pentru adjectivele a căror formă de masculin se termină în -x, femininul se formează schimbând -x cu -se:
ambitieux (ambiţios) - ambitieuse (ambiţioasă)
dangereux (periculos) - dangereuse (periculoasă)
généreux (generos) - généreuse (generoasă)
Pentru adjectivele a căror formă de masculin se termină în -f, femininul se formează schimbând -f cu -ve:
attentif (atent) - attentive (atentă)
impulsif (impulsiv) - impulsive (impulsivă)
naïf (naiv) - naïve (naivă)
Pentru adjectivele a căror formă de masculin se termină în -er, femininul se formează schimbând -er cu -ère:
cher (drag) - chère (dragă)
étranger (stăin) - étrangère (străină)
premier (prim) - premier (primă)
Unele substantive a căror formă de masculin se termină într-o consoană îşi formează femininul prin dublarea consoanei înainte de adăugarea literei e:
bon (bun) - bonne (bună)
gros (mare) - grosse (mare)
gentil (blând) - gentille (blândă)
Adverbul
Adverbul defineşte acţiunea verbului şi răspunde la întrebarile cum / când. În limba franceză, majoritatea adverbelor au terminaţia -ment, care se adaugă formei de masculin singular a adjectivelor din care provin:
rapide -> rapidement (rapid)
sincère -> sincèrement (sincer)
vrai -> vraiment (într-adevăr)
Dacă adverbul provine dintr-un adjectiv a cărui formă de masculin singular se termină în consoană, terminaţia -ent se adaugă formei de feminin singular a adjectivului:
Adjectiv Adverb Traducere
Masculin Feminin
actif active activement (activ)
seul seule seulement (doar)
heureux heureuse heureusement (fericit)
Unele adverbe au forme diferite faţă de adjectivele din care provin:
bon -> bien (bun)
mauvais -> mal (rău)
Există adverbe care nu provin din adjective, majoritatea lor fiind listate mai jos:
alors (atunci)
après (după aceea)
assez (destul)
aujourd’hui (astăzi)
auparavant (înainte)
aussi (de asemenea)
beaucoup (mult)
bientôt (în curând)
cependant (între timp)
comme (ca)
d’habitude (de obicei)
davantage (mai mult)
de nouveau (din nou)
dedans (înăuntru)
dehors (afară)
déjà (deja)
demain (mâine)
encore (încă, iarăşi)
enfin (în sfârşit)
en retard (târziu)
ensemble (împreună)
ensuite (după aceea)
environ (despre)
exprès (expres)
hier (ieri)
ici (aici)
jamais (niciodată)
là (acolo)
loin (departe)
maintenant (acum)
même (chiar)
parfois (câteodată)
partout (pretutindeni)
peut-être (poate)
plus (mai mult)
plutôt (preferabil)
près (lângă)
presque (aproape)
puis (atunci)
quelquefois (câteodată)
si (atât de)
souvent (des surtout (în mod special)
tard (târziu)
tôt (curând)
toujours (mereu)
tout (în întregime)
tout à coup (dintr-o dată)
tout à fait (complet)
tout de suite (imediat)
très (foarte)
trop (prea mult)
vite (repede)
În general adverbele sunt poziţionate imediat după verbele pe care le modifică.
Gradele de comparaţie ale adverbelor se formează în modul următor:
plus + adverb + que = 'mai ... decât':
Jaques parle plus vite que François. (Jaques vorbeşte mai repede decât François)
moins + adverb + que = 'mai puţin ... decât':
Jaques parle moins vite que François. (Jaques vorbeşte mai puţin repede decât François)
aussi + adverb + que = 'la fel de ... ca':
Jaques parle aussi vite que François. (Jaques vorbeşte la fel de repede ca şi François)
Superlativele adverbelor se formează în modul următor:
le plus + adverb = 'cel mai [mult] ...':
Jaques parle le plus vite. (Jaques vorbeşte cel mai repede)
le moins + adverb = 'cel mai [puţin] ...':
Jaques parle le moins vite. (Jaques vorbeşte cel mai puţin repede)
Pronumele
Pronumele este partea de vorbire care ţine locul unui substantiv (eu, tu, el, ea, ei, ele).
Pronumele sunt de mai multe feluri, în funcţie de roul lor gramatical:
pronume subiective je, tu, il, elle, on, nous, vous, ils, elles (eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele)
pronume directe me, te, le, la, nous, vous, les (mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le)
pronume indirecte me, te, lui, nous, vous, leur (mie, ţie, lui, ei, nouă, vouă, lor)
pronume directe me, te, le, la, nous, vous, les (mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le)
pronumele reflexive me, te, se, nous, vous, se (însumi, însuţi, însuşi, însăşi, înşine, înşivă, înşişi, înseşi)
pronumele interogative qui, que (cine)
pronumele demonstrative celui, celle, ceux (acesta, aceasta, acela, aceea, aceştia, acelea)
pronumele relative qui, que, lequel, laquelle (cine, ce, cui, care)
pronumele nedefinite quelqu'un, quelque chose (cineva, ceva)
Articolul
Articolul este partea de vorbire care determină înţelesul unui substantiv. Pentru fiecare substantiv poate exista maxim un articol şi acesta se poziţionează mereu înaintea substantivului. Articolul se acordă în gen şi număr cu substantivul de care este ataşat.
Articolele sunt de trei feluri:
Articolul hotărât Se foloseşte atunci când substantivul este specific:
Je lis le livre. (Eu citesc cartea)
Articolul nehotărât Se foloseşte atunci când substantivul nu este specific:
Je lis un livre. (Eu citesc o carte)
Articolul partitiv Se foloseşte atunci când substantivul nu are o cantitate determinată:
J'achete du lait. (Eu cumpăr lapte)
Tabelul următor conţine formele adverbelor în funcţie de categoria din care fac parte:
Articolele hotărâte
Masculin Feminin Înaintea unei vocale Plural
le la l' les
Articolele nehotărâte
Masculin Feminin Plural
un une des
Articolele partitive
Masculin Masculin
înaintea unei vocale Feminin Feminin
înaintea unei vocale
du de l' de la de l'
Conjuncţia
Conjuncţia este partea de vorbire care leagă două cuvinte sau fraze împreună.
Conjuncţiile sunt de două feluri:
Conjuncţiile coordonatoare coordonează două părţi de vorbire identice într-o propoziţie:
car (pentru)
donc (aşadar)
et (şi)
mais (dar)
ni ... ni (nici ... nici)
ou (sau)
or (deci)
puis (atunci)
Conjuncţiile subordonatoare fac legătura dintre o propoziţie independentă şi una dependentă dintr-o frază:
depuis que (de când)
lorsque (atunci când)
parce que (deoarece)
pendant que (în timp ce)
puisque (de când)
quand (când)
que (că)
tandis que (pe când)
Prepoziţia
Prepoziţia este partea de vorbire care stabileşte relaţia dintre substantive sau dintre substantive şi verbe.
Jaques parle à Pierre. (Jaques vorbeşte cu Pierre).
Cele mai întâlnite prepoziţii din limba franceză sunt à (la, cu) şi de (de la, despre).
Acestea se contractă cu articolele hotărâte le şi les în modul următor:
de + le = du
de + les = des
à + le = au
à + les = aux
Articolele hotărâte la şi l' nu se contractă cu à şi de.
Tableul următor conţine cele mai folosite prepoziţii din limba franceză:
Prepoziţii din limba franceză
à (la, în)
à côté de (lângă)
après (după)
avant (înainte)
avec (cu)
chez (la)
contre (împotriva)
dans (în)
de (de, din, despre)
depuis (de când)
derrière (în urma)
devant (înaintea)
durant (în timpul)
en (în, pe, la)
en dehors de (în afara)
en face de (în faţa)
entre (între)
envers (înspre)
environ (aproximativ)
hors de (în afara)
jusque (pînă când, până la)
loin de (departe de)
malgré (în ciuda)
par (de, prin)
parmi (printre)
pendant (în timp ce)
pour (pentru)
près de (lângă)
sans (fără)
selon (portivit cu)
sous (sub)
suivant (conform)
sur (pe)
vers (către)
Negaţiile
Negaţia semnifică contradicţia unei propoziţii afirmative.
Negaţiile din limba franceză sunt prezentate în tabelul:
Negaţiile din limba franceză
ne [..] pas Pierre ne chante pas. (Pierre nu cântă)
n'[..] pas Pierre n'a chanté pas. (Pierre nu a cântat)
ne [..] pas jamais Pierre ne peut pas jamais danser. (Pierre nu a putut niciodată să danseze)
ne [..] pas encore Pierre ne dansera pas encore. (Pierre nu va mai dansa)
ne [..] rien Pierre ne mange rien. (Pierre nu mănâncă nimic)
ne [..] personne Pierre ne veut parler à personne. (Pierre nu vrea să vorbească cu nimeni)
ne [..] plus Pierre ne mange plus. (Pierre nu mai mănâncă)
ne [..] pas du tout Pierre n'a pas du tout faim. (Lui Pierre nu îi este foame deloc)
Întrebările
Întrebările în limba franceză se pot forma în trei moduri:
Prin intonaţie - ridicând tonul la sfârşitul propoziţiei
Pierre aime le montagne. (Lui Pierre îi place muntele.)
Pierre aime le montagne? (Lui Pierre îi place muntele?)
Cu ajutorul lui "est-ce que"
"est-ce que" înseamnă "este că". Pus înaintea unei propoziţii afirmative, "est-ce que" o transformă în interogaţie
Pierre aime la muzique. (Lui Pierre îi place muzica)
Est-ce que Pierre aime la muzique? (Îi place muzica lui Pierre?)
Prin inversiune. Această metodă este considerată cea mai formală dintre cele trei şi constă în inversarea locurilor dintre verb şi pronumele subiect al unei propoziţii afirmative şi adăugarea unei liniuţe de despărţire între cele două părţi de vorbire
Tu aimes les pommes. (Ţie îţi plac merele)
Aimes-tu les pommes? (Îţi plac merele?)
Întrebările se pot forma cu ajutorul cuvintelor:
Qui? - Cine?
Quoi? - Ce?
Combien? - Cât?
Comment? - Cum?
Où? - Unde?
Quand? - Când?
Pourquoi? - De ce?
Quel/Quels/Quelle/Quelles? - Care?
Alfabetul limbii franceze conţine 26 de litere:
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Există cinci accente/diacritice în limba franceză.
Litera Y poate fi fie consoană fie vocală, în funcţie de poziţia din cuvânt: dacă se găseşte la începutul silabei este consoană, altfel este vocală.
Tabelul următor cuprinde exemple de cuvinte pentru fiecare literă, împreună cu pronunţia cuvintelor respective:
Litera Exemplu Traducere Pronunţia
A agrément (agrement)
B besoin (nevoie)
C café (cafea/cafenea)
D Dimanche (Duminică)
E elle (ea)
F Français (Franceza)
G gagner (a câştiga)
H hôtel (hotel)
I illustrer (a ilustra)
J jouer (a juca)
K kiosque (choişc)
L lait (lapte)
M mère (mamă)
N neuf (nouă [cifra])
O ornement (ornament)
P père (tată)
Q quatre (patru)
R rouge (roşu)
S sept (şapte)
T trois (trei)
U utiliser (a utiliza)
V violet (violet)
W wagon (vagon)
X xylophone (xilofon)
Y yaourt (iaurt)
Z zéro (zero)
Dicţionar francez român
Pagini populare
* 10 Motive să înveţi franceza
* Alfabetul
* Limba franceză pentru afaceri
* Verbele în limba franceză
* 8 Sfaturi pentru învăţarea limbii franceze
* Proverbe în limba franceză
* Jocuri educaţionale
* Mass-media franceză
© 2
Accentele Limbii Franceze
Există cinci tipuri de accente în limba franceză:
aigu (acut): ´
doar pe vocala e: événement (eveniment)
grave (grav): `
pe vocalele a, e, u: mère (mamă)
circonflexe (circumflex): ˆ
pe vocalele a, e, i, o, u: hôtel (hotel)
tréma (umlaut): ¨
pe vocalele e, i, u: Noël (Crăciun)
cédille (sedilă): ¸
doar pe litera c: leçon (lecţie)
Un al şaselea accent se foloseşte foarte rar, pentru cuvinte împrumutate, pe litera n: tilde (tilda): ˜
cañon (canion)
Combinaţiile de accente sunt:
à â ç é è ê ë î ï ô û ù ü ÿ
Există de asemenea 2 ligaturi:
œ / Œ (oe)
œil (ochi)
æ / Æ (ae)
æquo
Accentele Limbii Franceze
Există cinci tipuri de accente în limba franceză:
aigu (acut): ´
doar pe vocala e: événement (eveniment)
grave (grav): `
pe vocalele a, e, u: mère (mamă)
circonflexe (circumflex): ˆ
pe vocalele a, e, i, o, u: hôtel (hotel)
tréma (umlaut): ¨
pe vocalele e, i, u: Noël (Crăciun)
cédille (sedilă): ¸
doar pe litera c: leçon (lecţie)
Un al şaselea accent se foloseşte foarte rar, pentru cuvinte împrumutate, pe litera n: tilde (tilda): ˜
cañon (canion)
Combinaţiile de accente sunt:
à â ç é è ê ë î ï ô û ù ü ÿ
Există de asemenea 2 ligaturi:
œ / Œ (oe)
œil (ochi)
æ / Æ (ae)
æquo
Accentele Limbii Franceze
Există cinci tipuri de accente în limba franceză:
aigu (acut): ´
doar pe vocala e: événement (eveniment)
grave (grav): `
pe vocalele a, e, u: mère (mamă)
circonflexe (circumflex): ˆ
pe vocalele a, e, i, o, u: hôtel (hotel)
tréma (umlaut): ¨
pe vocalele e, i, u: Noël (Crăciun)
cédille (sedilă): ¸
doar pe litera c: leçon (lecţie)
Un al şaselea accent se foloseşte foarte rar, pentru cuvinte împrumutate, pe litera n: tilde (tilda): ˜
cañon (canion)
Combinaţiile de accente sunt:
à â ç é è ê ë î ï ô û ù ü ÿ
Există de asemenea 2 ligaturi:
œ / Œ (oe)
œil (ochi)
æ / Æ (ae)
æquo
Pronunţia în Limba Franceză
Dacă un cuvânt se termină în C, R, F sau L (cu excepţia verbelor care se termină în -r), consoana finală se pronunţă.
Uneori e-ul este tăcut, scurtând astfel cuvintele:
rapid(e)ment (rapid)
lent(e)ment (lent)
Vocalele urmate de M sau N sunt de obicei nazale, cu excepţia cazului în care consoana respectivă este urmată de o altă vocală. Pronunţia lui n nazal înseamnă ca aerul este expirat pe nas în timpul rostirii cuvintelor, deci n-ul nu este pronunţat complet:
enfant (copil)
cent (o sută)
onze (unsprezece)
lundi (luni)
Regulile pronunţiei în limba franceză sunt exemplificate în tabelul următor:
Combinaţia Pronunţie Exemplu Traducere Audio
OU U jouer a juca
OI OA trois trei
AU O auto maşină
EAU O eau apă
CH Ş chocolat ciocolată
EI E seize şaisprezece
AI E lait lapte
AIS, AIT, AIENT E frais proaspăt
ILL II fille fiică
GE/GI J gens oameni
CE/CI S merci mulţumesc
Ç S Français Franceză
GN NI montagne munte
AIL AI travail muncă
TI SI patience răbdare
EIL EI soleil soare
IN EN intelligent inteligent
PH F pharmacie farmacie
EN AN entrer a intra
QU C magique magic
U IU culte cult
Y I yaurt iaurt
Dicţionar francez român
Pagini populare
* 10 Motive să înveţi franceza
* Alfabetul
* Limba franceză pentru afaceri
* Verbele în limba franceză
* 8 Sfaturi pentru învăţarea limbii franceze
* Proverbe în limba franceză
* Jocuri educaţionale
* Mass-media franceză
© 2010 limbaf
